Nalbant

Comuna Nalbant reprezinta granita vestica a teritoriului GAL Muntii Macinului - Dunarea Veche si este amplasată la aproximativ 25 km de Tulcea, pe DN22A. Sub aspectul structurii administrative comuna Nalbant are 3 sate în componenţă: Nalbant – reşedinţa de comună, Nicolae Bălcescu şi Trestenic.
Populaţia comunei Nalbant este de 2113 locuitori iar suprafata administrativa a comunei este de 128,35 km2.
Denumirea reşedinţei de comună, Nalbant, este de origine turca si înseamnă potcovar, pornind de la meseria primilor locuitori.

Satul Nicolae Bălcescu, a fost menţionat pentru prima data la nivelul secolului XVII sub numele de Basichioi, iar satul Trestenic (Treselenik) apare pentru prima data la nivelul anului 1853, in documente turceşti, ca sat de colectare a orzului. În arealul localităţii Nalbant au fost scoase la lumină mărturii de locuire geto dacică din prima epocă a fierului (sec. IV-III î.Hr.), precum şi două aşezări din epoca romană şi o necropolă de tip Dridu, din perioada de formare a poporului român. Despre localitatea modernă, exista informaţii că pe la 1735, mocanii şi cojanii veniţi din Moldova au găsit pe aceste locuri câteva familii turceşti, lângă care s-au stabilit.

Satul Trestenic apare menţionat pe un defter din 1675, fiind locuit de turci, alături de care sunt menţionaţi şi români. A fost repopulat după războiul Crimeii, la fel ca şi după 1900. M. D. Ionescu consideră că numele satului este de origine turcă şi îl traduce prin "întors" sau "întoarcere", crezând că turcii ar fi părăsit satul la un moment dat, după care au revenit aici, dându-i acest nume. După alte păreri, numele ar putea proveni şi de la cuvintele de origine slavă "tri stena", care ar însemna trei pereţi. Pe măsură ce au sosit noi valuri de bulgari, turcii au părăsit localitatea. În 1896 populaţia era eminamente bulgărească, după acest moment numărul bulgarilor scăzând, pe măsura venirii românilor din diverse provincii ale ţării. Prin 1900 era reşedinţa comunei care cuprindea şi satul Cineli (Iulia). Se pomeneşte de existenţa în zonă, pe valea Bac-Ceiş, a unui sat locuit de turci, care erau scutiţi de orice fel de dări, deoarece luptaseră împotriva creştinilor şi învinseseră. Acest sat a dispărut datorită migrării locuitorilor săi, în condiţii neelucidate.

Potenţialul economic al comunei Nalbant este susţinut in primul rând de activitatea agricola, reprezentata de cultura plantelor si creşterea animalelor, având la baza in primul rând calitatea ridicata a terenurilor, din punctul de vedere al tipului predominant si al fertilităţii ridicate. Sectoarele ce ar putea genera dezvoltarea sunt, în percepţia locală, următoarele: agricultura, industria prin exploatarea carierei, dezvoltarea energiei eoliene prin exploatarea potenţialului eolian si dezvoltarea turismul prin valorificarea potenţialului turistic oferit de zona forestieră, cel de tip pelerinaj, la sarbataorea "Izvorul Tămăduirii" si siturile arheologice - aşezări si necropole din diferite epoci si perioade istorice, un castru roman si ruinele unei fortificaţii romane, o necropola bizantina sau numeroase morminte turceşti.

Beidaud

Carcaliu