Carcaliu – Grupul de Actiune Locala Muntii Macinului

Localitatea Carcaliu a fost întemeiată către sfârşitul sec. al XVIII-lea de câteva familii de pescari ruşi lipoveni (creştini ortodocşi de rit vechi care au emigrat din Rusia, după toate probabilităţile, din ţinuturile marelui fluviu Volga (regiunile Voronej şi Saratov). Una din primele atestări documentare ale existenţei localităţii Carcaliu o găsim în Harta rusă din 1835. Marele istoric român C. C. Giurăscu ne informează că harta respectivă a fost întocmită între anii 1828-1832. Numele său este o corupţie a celui turcesc Kará-Kalé, de la Kará –negru şi Kalé – cetate, piatră. Înainte purta numele slavonesc de Kámena (Piatră) şi, de la năvălirea turcilor, a luat numele ce-l poartă şi astăzi.

Populaţia este mai toată lipovenească (rusească) Se aflau nişte colibe de pescari lângă un pietroi mare (pe ruseşte 'kámen') ce se poate vedea şi astăzi. Încetul cu încetul se populă cu lipovenii fugiţi din Rusia. La 1825 fură destul de numeroşi ca să întemeieze un sat căruia deteră numele de Kámena . Turcii îl schimbaseră în cel de Kará-Kalé. În vorbirea localnicilor se mai păstrează şi astăzi numele slav Kámen' (Камень – «piatră»), iar ruşii lipoveni din alte localităţi din România mai folosesc şi numele slav Kámenka («piatră»). Denumirea slavă de Kámenka este, dealtfel, înregistrată şi în Harta rusă din 1835 (vezi : C.C. Giurăscu, Principatele române la începutul secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1957, p.90).

Vezi detalii.....

Comuna Carcaliu se află în extremitatea nord-vestica a teritoriului GAL Muntii Macinului – Dunarea Veche, pe malul drept al Dunării, la o distanţă de 10 km de Măcin, cel mai apropiat oraş, la 24 km de Brăila şi la 73 km. de Tulcea – capitala judeţului.
Populaţia comunei Carcaliu este de 2136 locuitori. În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, o pondere importanta (peste 80%) o au ruşii-lipoveni (https://ro.wikipedia.org/wiki/Lipoveni).Suprafaţa administrativă a comunei este de 29,32 km2.
Localitatea Carcaliu a fost întemeiată către sfârşitul sec. al XVIII-lea de câteva familii de pescari ruşi lipoveni (creştini ortodocşi de rit vechi care au emigrat din Rusia, după toate probabilităţile, din ţinuturile marelui fluviu Volga (regiunile Voronej şi Saratov). Una din primele atestări documentare ale existenţei localităţii Carcaliu o găsim în Harta rusă din 1835. Marele istoric român C. C. Giurăscu ne informează că harta respectivă a fost întocmită între anii 1828-1832. Numele său este o corupţie a celui turcesc Kará-Kalé, de la Kará –negru şi Kalé – cetate, piatră. Înainte purta numele slavonesc de Kámena (Piatră) şi, de la năvălirea turcilor, a luat numele ce-l poartă şi astăzi. Populaţia este mai toată lipovenească (rusească) Se aflau nişte colibe de pescari lângă un pietroi mare (pe ruseşte ‘kámen’) ce se poate vedea şi astăzi. Încetul cu încetul se populă cu lipovenii fugiţi din Rusia. La 1825 fură destul de numeroşi ca să întemeieze un sat căruia deteră numele de Kámena . Turcii îl schimbaseră în cel de Kará-Kalé. În vorbirea localnicilor se mai păstrează şi astăzi numele slav Kámen’ (Камень – «piatră»), iar ruşii lipoveni din alte localităţi din România mai folosesc şi numele slav Kámenka («piatră»). Denumirea slavă de Kámenka este, dealtfel, înregistrată şi în Harta rusă din 1835 (vezi : C.C. Giurăscu, Principatele române la începutul secolului al XIX-lea, Bucureşti, 1957, p.90).
Comuna Carcaliu se invecineaza cu zona protejata a Parcului natural Muntii Macinului.
Avand in vedere motivatia religioasa pentru care au parasit teritoriile natale si s-au stabilit in aceste zone, obiceiurile si traditiile populatiei de rusi lipoveni sunt strans legate de credinta lor religioasa. Toate evenimentele comunitatii sunt comune sarbatorilor religioase, acestea fiind cu precizie respectate dupa calendarul iulian, decalat cu 13 zile de cel gregorian: Maslenita, Floriile, Pastele, Sf. Treime etc.
Evenimentele sunt organizate preponderent la initiativa Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania (CRLR), in parteneriat cu Primaria Carcaliu