Turcoaia – Grupul de Actiune Locala Muntii Macinului

Comuna Turcoaia este aşezată pe malul drept al Dunării, la poalele Munţilor Măcin, in extremitatea nord-vestica a teritoriului GAL Muntii Macinului - Dunarea Veche, la 64 km de municipiul Tulcea şi la 18 km de la oraşul Măcin.
Suprafaţa administrativ-teritorială a comunei Turcoaia este de 48,97 km2. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Turcoaia se ridică la 3.187 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.695 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,02%). In Turcoaia se inregistreaza cateva familii de italieni (https://ro.wikipedia.org/wiki/Italienii_din_România).
Datorită autorităţilor turceşti din anul 1877 care au dus la Instambul arhiva zonei din jurul oraşului Măcin din secolele XVIII-XIX, nu sunt date concrete care ar putea atesta documentar localitatea Turcoaia. Se ştie că localitatea Turcoaia se afla în apropierea localităţii Igliţa - sat de pe timpul romanilor din suburbia cetăţii Troesmis astăzi dispărute. Ceea ce se poate spune despre aceasta localitate aparţine legendelor care au circulat de-a lungul timpului chiar si astăzi. Una din legende care circulă, ar fi aceea că ar exista doua variante privind atestarea documentară a acestei localităţi. Prima varianta: „Se spune că pe vatra satului trăia un turc bătrân şi beteag care-şi petrecea viaţa într-un bordei, având pe lângă el o oaie. Cei ce treceau pe acolo, fie că poposeau pentru o noapte sau două, fie că nu, dacă se întâmpla să fie întrebaţi pe unde au fost răspundeau că la „turcul cu oaia“. A doua variantă: Datorită migraţiilor de dincolo de Dunăre a luat naştere această localitate. Astfel, populaţia venită din Transilvania şi-a aşezat o mica vatră în Balta Brăilei, mai precis pe Dunărea Veche pe un deal numit Blasova, unde avea să se ferească de bandele de hoţi şi tâlhari din acea vreme. Ei s-au aşezat aici datorită climatului favorabil şi a vegetaţiei, problema venea atunci când apele creşteau şi ei erau nevoiţi să-şi părăsească ţinutul acela pe care îl denumiseră Siliştea, de care se pomeneşte şi astăzi. La părăsirea acestor mici aşezări, treceau Dunărea şi se stabileau pe vatra actuală a acestei localităţi, căreia i-au dat numele de Turcoaia. Principalele activitati economice care de desfasoara in comuna Turcoaia apartin industriilor extractive (exploataţiile de cariere de piatra) si agriculturii (producţia vegetală şi animală). Alte activităţi cu pondere mică sunt: comerţul, serviciile, meşteşugurile. Printre activităţile desfăşurate de către locuitori se numără si activităţi traditionale păstrate de-a lungul anilor şi transmise din generaţie în generaţie: păstoritul, pescuitul, fierăritul, dogăritul, albinăritul.
Principalele obiective turistice pe care le regasim la nivelul comunei Turcoaia sunt:
- Lacul de origine vulcanică Iacobdeal - numit de localnici „La fantana” este un lac antropic, format intr-o cuveta rezultata din extragerea granitului. În el nu se varsă nicio apă curgătoare şi nici nu are vreun canal de scurgere. Lacul Iacobdeal are maluri de piatră, cu pereţi abrupţi din granit, sau cu pământ amestecat cu pietriş fin. Este foarte căutat de pasionaţii de sporturi extreme, care pot face sărituri de pe promontoriul stâncos. Lacul a fost cumparat cu ani in urma de scafandrul profesionist Marcel Taranu (contact: tel: 0748595235, e-mail: marceltaranu69@yahoo.com)
- Cetatea Troesmis - situată în punctul Igliţa, pe malul drept al Dunării, la 3 km nord de Turcoaia, a fost ridicată de romani pe locul unei cetăţi getice. A fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche menţiune a sa fiind în Ponticele lui Ovidius. Apoi este menţionată de către Ptolemeu, ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonică. În perioada Dominatului, pe locul vechii cetăţi a fost ridicat un nou sistem defensiv compus din două fortificaţii de mai mici dimensiuni. Refăcută în timpul lui Justinianus, în contextul marelui efort constructiv care a vizat provinciile de la Dunărea de Jos, cetatea Troesmis îşi pierde funcţia urbană în prima jumătate a sec.VII. Zona este locuită din nou în sec.X-XI, fapt menţionat în documentele vremii şi confirmat de descoperirile arheologice. Primele cercetări arheologice ale sitului Troesmis s-au desfăşurat în anii 1860, 1865-1868, când împăratul Napoleon III a trimis în Dobrogea cu acest scop, o misiune arheologică franceză.
- Zona din Lunca Dunării