Hamcearca – Grupul de Actiune Locala Muntii Macinului

Comuna Hamcearca este situată în extremitatea nordica a teritoriului GAL Muntii Macinului - Dunarea Veche, la 56 km distanţa de Municipiul Tulcea. Satele componente ale comunei sunt: Hamcearca - reşedinţa de comună, Balabancea, Nifon şi Căprioara.
Populaţia comunei Hamcearca este de 1334 locuitori. Suprafaţa administrativă a comunei este de 121,22 km2.
Hamcearca( Hancérca; Hangiarca (Korsak – 1849) a evoluat în jurul unei foste mănăstiri, situată la 5 km vord de satul Balabancea, astăzi dispărută.

În secolele XVIII-XIX a fost locuit de turci, înlocuiţi de ucrainenii de pe Nipru, români şi ţigani. Prin 1896 se semnalau 298 locuitori, toţi ruşi. Balabancea (Balabanchioi) sat component al comunei la finele veacului al XIX-lea era centru de comună, administrând şi satele Hamcearca, Căprioara, Floreşti, Nifon şi Taiţa, cel din urmă fiind situat lipit de Nifon, care la acea vreme purta numele Ţiganca. Se presupune că a fost întemeiat de către turci în sec. XVIII. După informaţiile învăţătorului Marin Ghirindac (citat de D. Şandru), satul ar fi fost fondat pe la 1820, de către ruşii fugiţi din ţara lor, în apropierea unui sat mai vechi, turcesc, care purta acelaşi nume, la rândul său aşezat pe ruinele unei aşezări romane. După 1878 locul turcilor sau ruşilor a fost luat de români, ţigani şi din nou ruşi, cei mai mulţi proveniţi din Basarabia. Satul Nifon (Taiţa, până în 1900, Ţiganca, între 1900-1913) sat de asemenea component al comunei Hamcearca, releva prin săpăturile arheologice efectuate la mijlocul veacului al XIX-lea două monumente romane dedicate zeiţei Diana. Primul a fost înălţat în anul 170 d.Hr. în sănătatea lui Marcus Cotonius Vindex, iar cel de-al doilea pentru sănătatea împăratului Severus Alexander (223 d.Hr). Materialele folosite de romani au fost mai târziu utilizate la zidirea monumentului arhitectonic monahal de la Cocoşu. Descoperirile enumerate l-au determinat pe istoricul Orest Tafrali (1939) să presupună existenta unei aşezări romane.

Confirmarea acestei presupuneri a venit ceva mai târziu, când săpături noi au dat la iveală urme de locuire romană. La amenajarea lacului de acumulare din apropierea satului Horia s-au găsit dovezi incontestabile (o necropolă romană şi ceramică cu ştampila legiunii a V-a Macedonica) care dovedesc prezenţa unui castru roman. Cu siguranţă, acesta avea rolul de a apăra drumuri importante care străbăteau regiunea, inclusiv pe valea Taiţei. O dovedeşte descoperirea unei villa rustica, prima de acest fel din Dobrogea, cuprinzând gospodăria unui roman, cu dependinţele sale şi o mică necropolă. Pe perioada ocupaţiei otomane localitatea a continuat să existe, ea făcând parte din moşiile unui turc bogat, pe nume Tait, de la care se crede că ar fi rezultat numele văii şi apoi cel al satului.

Vezi detalii.....

Pe seama acestui turc este pusă construirea unei biserici creştine, pentru sătenii care pierdeau prea mult timp atunci când trebuiau să meargă la slujbă la Cocoşu. Biserica din lemn a fost mai târziu (1800) transformată în mănăstire, astăzi dispărută. Doar cimitirul s-a mai păstrat până astăzi, în pădurea care a invadat locul. Anterior anului 1900, satul era populat cu români şi ruşi, precum şi cu un număr mic de turci. După 1878 au început să sosească familii de români şi ţigani din Moldova. A fost momentul când satul şi-a primit cel de-al doilea nume, Ţiganca.
Din punct de vedere economic, la nivelul comunei Hamcearca agricultura este preponderenta. Angajând cca 75% din populaţia activă, agricultura este activitatea economică de bază a comunei Hamcearca. Potenţialul agricol al zonei, existenţa unor forme de asociere agricolă (5 asociaţii active) precum şi resursele forestiere constituie premise pentru dezvoltarea localităţii, prin modernizarea tehnologiilor.
Comuna Hamcearca beneficiază de un potenţial turistic ridicat reprezentat de o serie de resurse turistice semnificative precum 8338 ha de pădure si 54 ha luciu de apa, cele mai reprezentative obiective turistice fiind: Parcul National Munţii Măcinului, pescuitul sportiv în lacul Hamcearca-Horia.