Horia – Grupul de Actiune Locala Muntii Macinului

Comuna Horia, care are în administrare o suprafata de 41,03 km2, este situată în partea central-estica a teritoriului GAL Muntii Macinului - Dunarea Veche, fiind delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord-vest se află teritoriul administrativ al comunei Hamcearca, la vest teritoriul administrativ al comunei Cerna, la sud teritoriul administrativ al comunei HORIA, iar la est se află teritoriul administrativ al comunei Izvoarele. Comuna este străbătută pe direcţia sud – sud-vest de DN 22D Tulcea-Măcin-Brăila, iar distanţa până la Municipiul Tulcea este de 38 km. Comuna are în componenţă 3 sate: Horia - reşedinţa de comună, Floreşti şi Cloşca.
Populaţia comunei Horia este de 1256 locuitori.

Localitatea apare pentru prima oară menţionată în defterul otoman de la 1584 sub denumirea Orta-köy. În documentele administrative, militare şi descrieri de călătorie din sec. XVIII-XIX găsim o serie de variante ale acestui nume – Ortaskon, Ortakioi, Orta keuy, Ortakeui, Ortachioi, Orta (-kariye). E posibil ca numele de Carapelit ce apare în descrierea călătoriei lui Evliya Çelebi prin Dobrogea 1665-1666 şi 1690, ca fiind situat între Alibeichioi (Izvoarele) şi Cinili (Alba) să fie de fapt Ortakoi, dat fiind că în arealul satului există un deal cu acest nume unde se află urme de locuire medievală târzie şi modernă. Satul s-a numit Ortachioi până în 1923, apoi Regina Maria până în 1948 cand a primit numele de Horia.

În apropierea localităţii au fost scoase la lumină urme ale locuitorilor getici din epoca târzie a fierului (La Tène), continuate de cele ale unei importante aşezări romane. În timpul ocupaţiei turceşti, la fel ca şi astăzi, a fost un important punct de schimb de produse.
Dacă la începutul sec. XIX populaţia turcă era majoritară, după 1878 în sat se aşează populaţie românească, astfel că la începutul sec. XX, din cele 630 de persoane care trăiau la Horia 269 erau români, 204 turci, 142 germani, 8 ruşi, 4 armeni, 2 greci, 1 bulgar.

Ocupaţia principală a locuitorilor de astăzi este agricultura, însă satul trăieşte şi prin târgul săptămânal organizat aici, considerat cel mai mare din judeţ.
Obiective de interes tursitic pe care le regasim la nivelul comunei Horia sunt: lacul Horia-Hamcearca, popasul turistic Căprioara, celebru odinioara datorita meselor cocoţate în copac, care făceau deliciul trecătorilor. Este un posibil prim pas în dezvoltarea turismului, împrejurimile fiind deosebit de pitoreşti, mai cu seamă drumul care duce spre izvoarele Taiţei.